Guvernul Statelor Unite incepuse, spre finalul anilor ’40, proiectul pentru controlul vremii ce purta numele de cod „Phoenix”. Informatiile si tehnologia pentru acest proiect proveneau de la dr. Wilhelm Reich, un om de stiinta austriac care studiase impreuna cu Freud si Carl Jung.
Reich era un om genial, dar foarte controversat. Desi a intreprins vaste experimente si a scris multe volume de specialitate, putini din criticii sai i-au privit cu bunavointa cercetarile, iar multe dintre acestea nu ne sunt disponibile. O parte din vina poate fi atribuita si organizatiei „Food And Drug Administration” (FDA, autoritatea americana care are un cuvant greu de spus in privinta protectiei consumatorilor) , care a supravegheat arderea masiva a tuturor materialelor sale disponibile si a distrus mare parte din echipamentul sau de laborator.
Reich este cunoscut si ca descoperitorul energiei orgonice, numita, de altfel, si energia orgasmica sau energia vietii. Experimentele sale au revelat ca energia orgonica este in mod distinct diferita de cea electromagnetica obisnuita. Reich era capabil sa demonstreze in laborator existenta acestei energii. Descoperirile sale au fost consemnate in diferite jurnale medicale si de psihiatrie ale vremii. Nu atat descoperirea in sine a energiei orgonice a facut din Reich un personaj celebru, dar controversat, ci mai ales faptul ca el a declarat, in fata autoritatilor, ca a reusit sa vindece cancerul cu ajutorul teoriilor sale. El asocia, de asemenea, energia „orgonica” cu „energia cosmica” si cu conceptul newtonian de „eter”. Niciuna din viziunile sale nu i-au castigat sustinerea din partea oamenilor de stiinta conventionali ai anilor ’40.
La inceputul secolului trecut (1900), oamenii de stiinta imbratisasera notiunea newtoniana de „eter”. Aceasta se referea la o ipotetica substanta invizibila despre care se postula ca umple tot spatiul si serveste drept mediu de manifestare a energiei radiante si a luminii. Einstein, care a acceptat teoria in anii de inceput ai studiilor sale, a concluzionat in final ca nu putea exista o mare calma de eter prin care materia se misca. Nu toti fizicienii i-au acceptat insa opinia, iar Reich a fost unul dintre acestia. El a aratat ca Einstein a argumentat gresit conceptul de eter static. Reich considera ca eterul se manifesta sub forma undelor in natura si nicidecum static. De atunci savantii conventionali au recunoscut existenta fenomenului care reprezinta o incrucisare intre particule si unde. Uneori s-au facut referiri asupra acestora cu numele de „wavecles” (wave + particles). Cercetari obisnuite au demonstrat ca vidul contine, de asemenea proprietati complexe care sunt de natura dinamica.
De asemenea, Reich a descoperit intrebuintari practice ale teoriilor sale, cum ar fi cele care tin de modificarea vremii. El a descoperit ca furtunile violente acumuleaza „energie orgonica moarta” pe care a numit-o DOR. Energia orgonica moarta se refera la acumularile de energie care se afla pe o spirala descendenta. Despre energia orgonica si cea DOR s-a descoperit ca ele sunt prezente nu numai in organisme biologice, dar si in regiuni libere ale mediului inconjurator. Un om energic, activ si entuziast este considerat a avea o mare energie orgonica, in vreme ce un ipohondru plangacios are o mare energie DOR. De exemplu, Reich a descoperit ca gradul de intensitate al furtunii este direct proportional cu cantitatea de energie DOR, astfel ca, cu cat exista mai multa energie DOR intr-o furtuna, cu atat furtuna va fi mai violenta.
Reich a experimentat multe modalitati de a dispersa energia DOR si a inventat o metoda electromagnetica simpla de a reduce violenta furtunilor. Spre finalul anilor ’40, Reich a contactat guvernul SUA si le-a spus membrilor acestuia ca a creat o tehnologie care poate reduce intensitatea furtunilor. In ciuda oricaror informatii false pe care le-ati putea auzi, guvernul american stia deja ce poate face Reich si ii recunostea meritul de geniu. Guvernul i-a solicitat prototipurile, iar el a fost incantat sa colaboreze, caci nu era interesat de progresul mecanic, ci doar de cercetare. Astfel, echipa tehnologica a guvernului a folosit informatiile obtinute de la Reich impreuna cu modalitatile tehnologice descoperite de ei in vederea monitorizarii meteo si astfel au dat nastere la ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „radiosonda”.
Desi guvernul aprecia foarte mult descoperirile si inventiile lui Wilhelm Reich, se pare insa ca de persoana lui nu prea aveau nevoie. Reich era mai mereu acuzat de escrocherie de organizatiile AMA si FDA. In cele din urma, i s-a dat o sentinta foarte aspra pentru sfidarea curtii de judecata, atunci cand a refuzat sa se infatiseze in fata completului de judecata. Cartile scrise de el au fost arse, iar echipamentul sau de lucru a fost distrus, ceea ce reprezinta o flagranta incalcare a libertatii si drepturilor omului. Aceasta actiune a autoritatilor americane a fost cu atat mai surprinzatoare, cu cat ea s-a petrecut in timpurile moderne.
